Societatile care actioneaza pe piata romaneasca trebuie sa tina cont din ce in ce mai mult de aspectele de mediu in desfasurarea activitatii lor. Indeplinirea obligatiilor de mediu a devenit un criteriu important de selectie a furnizorilor pentru clientii romani. Mai mult decat atat, conformitatea in domeniu este esentiala pentru evitarea unor costuri inutile, caci neindeplinirea obligatiilor de mediu poate atrage penalitati semnificative (de exemplu amenzi sau suspendarea activitatii). In plus, societatile pot realiza economii semnificative de costuri prin stabilirea unor sisteme si proceduri adecvate de indeplinire a obligatiilor legale. Un exemplu foarte bun in acest sens il reprezinta minimizarea taxelor de mediu prin indeplinirea obligatiilor de gestionare a deseurilor. |
| |
De-a lungul timpului insa, indeosebi la momentul introducerii de noi prevederi, legislatia in domeniul mediului si, in particular, legislatia in domeniul taxelor de mediu si gestionarii deseurilor a fost dificil de aplicat din cauza golurilor sau neclaritatilor legislative, care au condus la diferite interpretari ale prevederilor legale. Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana („UE”), o serie de elemente au fost clarificate. Raman insa prevederi care isi asteapta precizarile, mai cu seama ca urmare a noului sistem de circulatie a bunurilor, implicat de aderarea la UE. |
| |
In acest cadru se inscriu problemele conturate in jurul "importului"de bunuri. |
| |
Astfel, conform legislatiei cu privire la Fondul pentru mediu, sunt obligati la plata taxelor pentru mediu producatorii si importatorii care introduc pe piata bunuri ambalate si ambalaje de desfacere, substante periculoase, anvelope noi si/sau uzate destinate reutilizarii. |
| |
In cazul ambalajelor si anvelopelor, societatile au obligatia platii taxelor la Fondul pentru mediu numai in masura in care nu isi indeplinesc obligatiile de gestionare a deseurilor de ambalaje / anvelopelor uzate. |
| |
Import versus introducere pe piata |
| |
Legislatia cu privire la gestionarea deseurilor de ambalaje si anvelopelor uzate face referire la introducerea pe piata a bunurilor, ca element de baza in stabilirea responsabilitatilor in acest domeniu. Astfel, de exemplu, in baza legislatiei specifice, societatile care introduc pe piata bunuri ambalate sunt responsabile pentru ambalajele primare, secundare si tertiare care ambaleaza produsele lor. De asemenea, societatile care introduc pe piata anvelope noi si/sau uzate destinate reutilizarii trebuie sa asigure colectarea si valorificarea acestora. |
| |
| Desi nu foarte bine definita de lege, conform precizarilor din legislatia romaneasca si liniilor directoare pentru interpretarea directivelor UE, introducerea pe piata include importul (punerea in libera circulatie). Astfel, produsele importate se considera introduse pe piata la momentul importului. Desigur, in anumite situatii – de exemplu importul de bunuri destinate exportului in aceeasi stare - se poate argumenta ca produsele in cauza nu au fost de fapt introduse pe piata romaneasca. |
| |
Obligatii similare cu cele mentionate mai sus apar si in cazul altor legi specifice de gestionare a deseurilor - de exemplu cele cu privire la deseuri de echipamente electrice si electronice („DEEE”) sau baterii. Legislatia cu privire la gestionarea DEEE aseaza in sarcina producatorilor principalele obligatii de gestionare a DEEE, prin producator intelegandu-se si importatorul cu titlu profesional de EEE in Romania. Prevederile referitoare la regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase mentioneaza ca obligatiile de gestionare a acestor produse uzate revin producatorilor de baterii si acumulatori, reprezentantilor autorizati ai acestora sau importatorilor. |
| |
In plus, toate aceste legi restrictioneaza introducerea pe piata a produselor care contin substante periculoase precum mercur, cadmiu, plumb. |
| |
Odata cu Aderarea, a aparut astfel nevoia clarificarii notiunii de "import". Importul nu este definit in lumina noilor prevederi legale - se refera el la regimul vamal de punere in libera circulatie a bunurilor (deci importul „definitiv” din state, altele decat statele membre ale UE) sau la introducerea de bunuri pe piata romanesca inclusiv prin achizitii intracomunitare? Fara a face o analiza detaliata a acestei definitii, consideram ca importul ar trebui inteles ca introducere pe piata romaneasca (inclusiv prin achizitii intracomunitare) si nu in mod strict ca regim vamal de punere in libera circulatie. O analiza de la caz la caz este insa necesara in acest sens. |
| |
Importuri efectuate prin reprezentanti fiscali / vamali |
| |
O problema care nu a fost sesizata la fel de usor, si care nu este neaparat noua, este cea a importurilor prin reprezentanti fiscaIi. In prezent, persoanele care nu sunt stabilite in Romania dar care sunt obligate la plata TVA in Romania pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate pe piata romanesca, trebuie – dupa caz – sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania direct, sau sa isi desemneze un reprezentant fiscal. |
| |
Societatile care si-au desemnat un reprezentant fiscal in Romania pot realiza, in principiu, operatiuni vamale cum ar fi punerea in libera circulatie a bunurilor in Romania prin intermediul reprezentantului fiscal. In aceste cazuri titularul operatiunii vamale de punere in libera circulatie este societatea straina. |
| |
Se pune insa problema cine si cum trebuie sa indeplineasca obligatiile de mediu mentionate mai sus. Potrivit legislatiei, societatea care nu este stabilita in Romania si importa bunuri prin reprezentantul sau fiscal are obligatii de gestionare a deseurilor si/sau de plata a taxelor la Fondul pentru mediu. Totusi, este destul de greu pentru autoritatile de mediu din Romania sa aiba un control eficient asupra societatilor nestabilite in Romania in conditiile actualelor prevederi legale. Pe de alta parte, reprezentantul fiscal in Romania este raspunzator numai pentru obligatiile de TVA ale societatii reprezentate si nu poate fi tinut raspunzator pentru indeplinirea altor obligatii fiscale sau de alta natura pentru aceasta societate. |
| |
In aceste conditii si in lipsa unor precizari clare cu privire la aceasta situatie este foarte posibil ca societatile nestabilite in Romania, care pun in libera circulatie bunuri in Romania prin reprezentant fiscal, si cu atat mai putin reprezentantii lor fiscali sa nu fi avut in vedere obligatiile de mediu aferente operatiunilor lor. |
| |
Este posibil ca in unele cazuri, in baza unui acord in acest sens sau pur si simplu prin interpretarea legii, prima societate romanesca din lantul de distributie (prima societate romanesca careia ii sunt vandute produsele in cauza) sau chiar sa fie considerata obligata societatea care actioneaza ca reprezentant fiscal (de ex. filiala a societatii straine) sa aleaga sa fie considerata obligata sa indeplineasca obligatiile de mediu aferente. Totusi, chiar si in aceasta situatie (in care nu s-ar putea considera practic ca obligatiile de gestionare si plata a taxelor de mediu au ramas neacoperite), inspectorii de mediu ar putea sustine ca societatea responsabila (societatea straina) nu si-a indeplinit obligatiile legale. |
| |
Probleme asemanatoare pot aparea in cazul in care societatile nestabilite in Romania si neinregistrate in tara noastra in scopuri de TVA aleg sa puna in libera circulatie bunuri in Romania prin reprezentant vamal, in baza unui contract de reprezentare directa sau indirecta in vama (de exemplu, in cazul livrarilor in conditie DDP, conform INCOTERMS 2000). Si in aceasta situatie societatea straina trebuie sa aiba in vedere obligatiile de mediu care ar putea sa-i revina in Romania. |
| |
| Avand in vedere nivelul semnificativ la care se pot ridica taxele de mediu precum si implicatiile pe care neindeplinirea obligatiilor de gestionare a deseurilor le-ar putea avea, este esential pentru societatile implicate in structuri de afaceri precum cele descrise mai sus sa clarifice modul de punere in practica a obligatiilor de mediu. Aceasta cu atat mai mult cu cat legislatia de mediu este inca in schimbare, tinzand sa devina tot mai stricta. |
| |
|
Irina Harjoaba / Senior Consultant / Indirect Taxation |