Transparenţa pieţelor financiare

Constantin Ilin-Iancu / Advisory Performance Improvement Manager

În contextul armonizarii legislatiei românesti cu cea europeana în domeniu, România a adoptat deja Directiva europeana cu privire la transparenta pietelor financiare. Reglementarea porneste de la intentia de asigura o piata unica în domeniul serviciilor financiare, piata care sa functioneze dupa reguli comune si unitare. În acest context, este important ca piata sa cunoasca si sa se conformeprincipalele obiective si cerinte ale acestei Directive, precum si modul în care aceste cerinte vor afecta maniera de operare a pietelor financiare românesti.

Obiectivele principale ale Directivei sunt:

Intentia Directivei este de a oferi investitorilor transparenta prin implementarea unui proces regulat de transmitere a informatiei pe pietele financiare.

Autoritatea competenta din fiecare Stat Membru (i.e. CNVM în România) are autoritatea de a prezenta atât informatii periodice cât si informatii curente despre emitentii ale caror titluri sunt admise la tranzactionare în piete reglementate europene. Autoritatea competenta va publica situatii financiare anuale si interimare, pe baza principiului asigurarii unei imagini fidele a activelor, pasivelor, pozitiei financiare si a contului de profit si pierdere ale emitentilor.

La rândul lor, emitentii vor publica rapoartele financiare anuale, în cel mult patru luni de la închiderea anului financiar si vor lua toate masurile pentru ca informatia sa ramâna publica pentru cel putin cinci ani. În plus fata de situatiile financiare auditate, raportul de gestiune al conducerii societatii si raportul de audit, emitentii vor publica si un raport din partea persoanelor responsabile din partea emitentului.

Ca parte din situatiile financiare semianuale, emitentii vor prezenta un sumar al situatiilor financiare, ca baza suficienta de ilustrare a unei imagini fidele asupra situatiei lor financiare la jumatatea anului financiar. Si în aceasta situatie, emitentul va lua un set de masuri adecvate pentru a mentine aceasta informatie la dispozitia publicului, pentru cel putin cinci ani.

În prima jumatate a anului financiar, administratorul fiecarui emitent va publica un raport de gestiune intermediar. Un al doilea raport va fi prezentat de catre administratorul fiecarui emitent, în a doua jumatate a anului financiar. În mod normal, aceste rapoarte descriu atât pozitia cât si performanta financiara a emitentilor si a entitatilor controlate de catre acestia. În plus, informatia prezentata în cele doua rapoarte va face referire si la evenimente importante sau tranzactii care s-au desfasurat în perioada relevanta a anului financiar si care au afectat atât situatia financiara a emitentului cât si a entitatilor controlate de catre acesta.

Directiva stabileste o responsabilitate comuna cu privire atât la producerea cât si la publicarea informatiei despre emitenti. Aceasta responsabilitate revine atât emitentului cat si organelor de supraveghere a pietelor. În fiecare stat membru, prin legi, regulamente ale autoritatilor competente, sau alte prevederi administrative, se vor stipula modalitati de stabilire si monitorizare a îndeplinirii responsabilitatilor ce survin conform acestei Directive.

Conform prevederilor acestei Directive, emitentii pot publica si rapoarte financiare trimestriale, dar acest lucru este optional.

Pe lînga informatiile periodice care trebuie sa fie raportate, Directiva are în vedere si transparenta tranzactionarii instrumentelor financiare în piete reglementate. Investitorii trebuie sa asigure un nivel de transparenta adecvat referitor atât la drepturile de vor atasate actiunilor tranzactionate, cât si la modificarile detinerilor principale de actiuni.

Astfel, investitorii ar trebui sa notifice emitentii cu privire la drepturile de vot detinute ca urmare a tranzactiilor de vînzare sau cumparare efectuate. Conform Directivei, emitentii ar trebui informati cel putin despre urmatoarele aspecte principale:

Pentru îndeplinirea obligatiilor ce le revin conform acestei Directive, investitorii au la dispozitie si posibilitatea de a folosi mijloace electronice de comunicare.

La rândul lor, emitentii vor asigura un tratament egal tuturor detinatorilor de actiuni sau instrumente financiare de alta natura admise la tranzactionare pe piete reglementate. Investitorii care detin aceste titluri, trebuie sa îsi poata exercita toate drepturile, în acest sens permitându-li-se accesul atât la informatie, cât si la canalele de distribuire ale acesteia.

În acest scop, emitentii trebuie:

Sa asigure informarea generala asupra adunarilor generale ale actionarilor , a numarului total al

Sa se asigure ca fiecare actionar are un mijloc de exercitare a drepturilor sale de vot;

Sa informeze investitorii asupra proceselor de alocare si distribuire a dividendelor sau a

Directiva publica si o serie de obligatii generale pentru diferitii participanti la activitatea pietelor financiare, pe care le prezentam succint mai jos.

În primul rand, de fiecare data când un emitent publica informatie reglementata, el trebuie sa transmita concomitent acea informatie si autoritatii competente din statul membru de resedinta al emitentului. La rândul ei, autoritatea competenta decide daca va publica informatia pe pagina sa de Internet. În mod similar, atunci când statutul unui emitent se modifica, acesta are obligatia de a informa autoritatea competenta.

Pentru a se asigura diseminarea informatiei referitoare la emitenti catre un public cât mai larg, în functie de piata pe care sunt tranzactionate titlurile emise, informatia poate fi publicata atât în limba acceptata de catre autoritatea competenta din Statul Membru de resedinta cât si într-o limba folosit a în mediile financiare internationale.

În ceea ce priveste informatia publicata în statul lor membru de resedinta, emitentii au obligatia de a asigura acces rapid, liber si nediscriminatoriu la aceasta. Alegerea canalelor de diseminare a informatiei trebuie sa urmeasca doua criterii calitative principale: fiabilitate si eficienta.

Fiecarui stat membru îi revine obligatia de a asigura cel putin un mecanism de arhivare centrala a informatiei reglementate primite din partea emitentilor. Acest mecanism de arhivare trebuie sa îndeplineasca un set de cerinte obligatorii, din care mentionam numai câteva:

Fiecare autoritate competenta dintr - un stat membru este obligata, prin Directiva, sa emita norme cu privire la:

Scopul înfiintarii celor doua retele electronice este de a facilita accesul public la informatie pe teritoriul Statelor Membre ale Comunitatii europene.

Directiva de transparenta stabileste atributii si pentru autoritatile competente ale statelor membre. Astfel, autoritatile competente pot:

În conditiile Directivei de transparenta, a utoritatile competente pot prezenta publicului larg, atât actiunile întreprinse cât sanctiunile impuse pentru încalcarea cerintelor acestei Directive.

În România, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), în calitatea sa de autoritate competenta, a implementat conditiile Directivei de transparenta prin Regulamentului nr.1/2006 . CNVM a emis reguli clare prin care sa asigure implementarea reglementarilor Comunitatii Europene în domeniul transparentei si, în acest mod, sa asiste pietele financiare din Romania pentru a opera la nivele calitative cât mai apropiate de cerintele europene în domeniu.