40 de ani de uniune vamala - prezent si viitor

Lorina Teodorescu - Tax Assistant Manager, Impozite indirecte, PwC Romania

În iulie 2008 s-au împlinit 40 de ani de la instituirea Uniunii Vamale între statele membre UE, timp în care mediul economic din Comunitate s-a dezvoltat considerabil, astfel încât, strategia Uniunii Europene a trebuit regândită, iar rolul administraţiilor vamale adaptat în consecinţă.

Întemeiat pe conceptul unei pieţe interne unice, în interesul operatorilor economici dar şi în interesul autorităţilor vamale din Comunitate, Codul Vamal Comunitar trebuie să conţină norme şi proceduri generale care să asigure aplicarea măsurilor de politică comercială şi a celor tarifare în ceea ce priveşte schimburile comerciale de mărfuri dintre Comunitate şi statele situate în afara teritoriului vamal comunitar.

In contextul economiei internaţionale, când globalizarea pieţelor a avut ca şi consecinţă extinderea companiilor la nivel internaţional prin deschiderea de filiale şi sucursale în mai multe state, a devenit evidentă nevoia adaptării legislaţiei vamale pentru a reflecta nevoile unui mediu de afaceri aflat în plină ascensiune şi schimbare.

De asemenea, pentru facilitarea comerţului legitim şi lupta împotriva fraudei sunt necesare proceduri şi regimuri vamale simple care să asigure rapiditatea şi uniformitatea aplicării legislaţiei vamale.

In aceste condiţii, s-a impus crearea unui mediu simplu, care să elimine declaraţiile şi documentele vamale pe suport de hârtie (generatoare de birocraţie şi implicând risipă de resurse), asigurându-se astfel simplificarea aplicării legislaţiei vamale şi utilizarea instrumentelor şi tehnologiilor moderne.

Prin urmare, s-a decis de către Comisia Europeana că actualul Cod Vamal Comunitar (CVC) să fie modernizat pentru a reflecta adaptarea procedurilor vamale la realităţile economice ale secolului 21. Rezultatul a apărut în data de 24 iunie 2008 sub forma unui Cod Vamal Modernizat (CVM) prin care se urmăresc câteva obiective majore:

- restructurarea şi simplificarea legislaţiei vamale şi a procedurilor vamale, care în principiu, vor fi numeric, mai puţine;

- o mai bună standardizare privind regulile vamale şi implementarea uniformă a acestora în Comunitate, în special a măsurilor de simplificare, garanţii, etc.;

- simplificarea accesului la regimurile şi procedurile vamale, prin informatizarea si posibilitatea administrării acestora la nivel european - vămuirea centralizată.

- implementarea schimbului electronic de informaţii (notificare in avans, fereastra unică, vama electronica) cu scopul de a creşte interoperabilitatea şi a înlesni cooperarea între autorităţile vamale din State Membre, sistem care să permită inclusiv transmiterea informatică a tuturor declaraţiilor vamale şi managementul informaţiilor, dezideratul fiind, ca utilizarea mijloacelor electronice în Statele Membre să devină regula, iar utilizarea declaraţiilor pe hârtie, contrar actualelor practici, să devină excepţie.

Odată cu implementarea acestor noi proceduri şi sisteme, putem considera că simplificarea legislaţiei şi îmbunătăţirea procedurilor vamale va fi atât în beneficiul operatorilor economici cât şi al autorităţilor vamale.

Din multitudinea de modificări prevăzute în CVM vom încerca, în cele ce urmează, o scurtă trecere în revistă a celor mai importante.

Drepturi şi obligaţii

CVM a introdus unele concepte noi precum analiza de risc şi gestionarea riscului, ori Operatorul Economic Autorizat (OEA). Analiza de risc/ gestionarea riscului reflectă schimbarea filozofiei de control tradiţionale (centrată pe controlul bunurilor la vamă). Noua filozofie extinde în fapt controlul asupra companiilor implicate în actul de comerţ, mutând în acelaşi timp accentul de pe controlul făcut după sosirea mărfurilor în vamă pe controlul făcut înainte de acest moment, respectiv punând accent pe siguranţă şi securitate.

In acest context, vama îşi propune, în acelaşi timp, să faciliteze comerţul legitim prin oferirea de avantaje sub diferite forme (de exemplu prin reducerea controalelor în vamă, simplificări procedurale –inclusiv în ceea ce priveşte obţinerea de autorizaţii vamale). Certificarea legitimităţii agentului economic este atributul autorităţilor vamale, fiind pusă în aplicare prin autorizarea OEA, statut introdus începând cu ianuarie 2008, a cărui deţinere va fi cu timpul impusă natural de mediul concurenţial, între partenerii economici.

Pentru desfăşurarea operaţiunilor de import / export în cele mai bune condiţii, companiile vor trebui sa trimită autorităţilor vamale notificări în avans privind sosirea sau plecarea mărfurilor (în funcţie de natura operaţiunii).

Toate aceste acţiuni vin în sprijinul autorităţilor vamale (pentru a înlesni analiza de risc) şi, deopotrivă, al agenţilor economici care vor putea primi mai rapid liberul de vamă în situaţia în care furnizarea în avans a informaţiilor necesare a facilitat efectuarea analizei de risc asupra mărfurilor. Obligaţia notificării în avans ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 iulie 2009, însă, motivat de faptul că atât autorităţile vamale, cât şi agenţii economici trebuie sa îşi creeze infrastructura necesară, se aşteaptă ca această reglementare să intre în vigoare abia în 2010. Menţionăm, totuşi, că acei agenţi economici care doresc şi sunt pregătiţi să implementeze sistemul notificării în avans, o pot face (nefiind însă obligatorie), începând cu 1 iulie 2009.

Prin CVM informaţiile tarifare obligatorii (BTI) vor avea un termen de valabilitate de 3 ani faţă de 6 în prezent. Valabilitatea acestora a fost redusă pentru a avea acelaşi termen ca şi informaţiile de origine obligatorii (BOI).

Alte modificări sunt aduse în cazul reprezentării în vamă: astfel, reprezentanţii vamali (de exemplu comisionarii în vamă), care au obţinut statutul de OEA vor putea sa îşi reprezinte clienţii, oferind servicii complete şi complexe, pe întreg teritoriul Comunităţii (nu numai în statul membru în care sunt stabiliţi, ca până acum).

Proceduri vamale simplificate şi regimuri vamale

Procedurile simplificate de vămuire vor fi unificate, renunţându-se la cele trei tipuri de proceduri simplificate de vămuire existente în prezent.

De asemenea, va avea loc simplificarea regimurilor vamale, urmărind implementarea unor norme comune şi simple, completate de un mic ansamblu de norme aplicabile fiecărui regim, pentru a evita erorile şi a simplifica alegerea regimului corespunzător de către operatorul economic.

Un exemplu elocvent de simplificare este eliminarea regimului de transformare sub control vamal. Acesta este practic inclus în regimul de perfecţionare activă prin eliminarea obligaţiei ca operatorul economic să exporte produsele compensatoare, ca în actualul Cod Vamal.

De asemenea, zonele libere şi depozitarea temporară vor fi definite ca regimuri vamale.

Aceste schimbări sunt motivate prin nevoia de a menţine numai acele regimuri justificate din punct de vedere economic, pe de o parte (de exemplu transformarea sub control vamal era prea puţin folosită în practică), iar în cazul zonelor libere, prin nevoia de a supune şi mărfurile în cauză unui control documentar la intrarea pe teritoriul vamal al Comunităţii.

Despre reorganizarea regimurilor vamale vor fi cu siguranţa multe de spus, în momentul în care regulamentul de aplicare a CVM va fi finalizat cel mai devreme în 2010 şi acestea vor deveni operabile.

Vămuire centralizată

Instituirea acestui concept va fi înlesnită de folosirea mijloacelor electronice de transmitere a informaţiilor. În practică, vămuirea centralizată va permite unui operator economic să depună declaraţiile vamale la autorităţile vamale dintr-un Stat Membru, în timp ce bunurile sunt prezentate la un alt birou vamal din alt Stat Membru.

Astfel, locul unde bunurile sunt declarate nu mai este asociat cu locul unde bunurile sunt prezentate fizic, ca până acum, responsabilităţile fiind împărţite in acest fel între biroul vamal la care sunt prezentate mărfurile şi care acordă liberul de vamă şi biroul vamal unde se depune efectiv declaraţia vamală.

Prin urmare, o Companie stabilită de exemplu în România, cu sediul în Bucureşti, va putea sa declare bunuri care vor intra în Comunitate prin Stockholm şi care sunt destinate a fi consumate în Suedia, la biroul vamal de care aparţine (de exemplu Biroul Vamal Târguri şi Expoziţii), urmând ca Biroul Vamal din Stockholm să efectueze controlul fizic al mărfurilor şi orice inspecţie sau investigaţie pe care o considera necesară sau care este solicitată de Biroul Vamal Târguri şi Expoziţii.

In acestă situaţie, Biroul Vamal Stockholm va acorda liberul de vamă pentru mărfuri, ţinând seamă de informaţiile comunicate de către Biroul vamal Târguri şi Expoziţii, unde va fi depusă declaraţia vamală de punere în liberă circulaţie şi unde va fi achitată datoria vamală pentru aceste mărfuri.

Acest fel de operaţiuni centralizate vor îmbunătăţi rapiditatea derulării procedurilor de vămuire permiţând, în plus, operatorului economic să evite barierele lingvistice şi procedurale pe care efectuarea formalităţilor vamale în alte state membre le implică.

Vămuirea centralizată, cât şi SAP şi SASP sunt deja în vigoare şi pot fi teoretic aplicate. Din punct de vedere practic, singura problemă (în curs de soluţionare, de altfel) este legată de necesitatea încheierii unor protocoale între statele membre (vizând, în special, modul de alocare a resurselor băneşti între cele două state membre implicate, respectiv statul membru în care se depune declaraţia vamală şi cel în care bunurile sunt puse în liberă circulaţie).

Fereastra unică

Este un portal care va crea posibilitatea operatorilor economici să transmită electronic către autorităţile vamale toate informaţiile relevante în ceea ce priveşte operaţiunea vamală (informaţii referitoare la companie, bunuri, tranzacţia comercială, partenerul de afaceri, etc.). Informaţiile astfel transmise vor fi instantaneu şi automat disponibile tuturor autorităţilor implicate/cu atribuţii în operaţiunea vamală respectivă (de exemplu autorităţi sanitar-veterinare, autorităţi fiscale, etc. ). Acest lucru va permite simplificarea comunicării între companii şi autorităţi, pe de o parte, dar şi între diferite autorităţi, pe de altă parte, scurtând la maxim timpul necesar efectuării verificărilor şi obţinerii de informaţii şi în final, durata procesului de a obţine liberul de vamă.

Ghişeul administrativ unic

A fost creat pentru o mai bună coordonare şi structurare a acţiunilor de control a diferitelor organisme abilitate în acest sens. Astfel se doreşte ca informaţiile stocate aici să deservească diverselor autorităţi (vamale, sanitare, fito-sanitare, etc.) pentru a examina conţinutul şi detaliile economice ale mărfurilor în măsura posibilităţilor în acelaşi timp şi în acelaşi loc, contribuind astfel la o mai bună mişcare a bunurilor.

Prevederile Codului Vamal Modernizat vor fi puse în aplicare treptat, cel mai târziu până la data de 24 iunie 2013, o dată cu adoptarea şi finalizarea Regulamentului de aplicare şi interconectarea unor noi sau îmbunătăţite sisteme informatice în toate Statele Membre. Până la finalizarea acestui proces, atât vechiul Cod Vamal Comunitar si Regulamentul Vamal corespondent cat si CVM rămân/sunt în vigoare, aplicabilitatea vechilor reglementări urmând a înceta în mod treptat, pe măsură ce noile prevederi vor deveni aplicabile.